Ioan PÂnzaru

6. Îmbunătăţirea continuă. Acest principiu joacă un rol crucial într-o universitate, unde aşteptarea de excelenţă este inevitabilă. El este deosebit de important şi în ce priveşte evaluarea internă şi externă. Rolul evaluării interne este tocmai de a stabili obiective de schimbare, de ameliorare, pe intervale scurte de timp (un semestru, un an). Rolul evaluării externe este între altele acela de a măsura eficienţa mecanismelor care determină şi implementează aceste schimbări în bine. Într-o universitate, a preda an de an acelaşi curs după hîrtii îngălbenite este un exemplu proverbial de proastă calitate. Revizia cursurilor, evaluarea periodică a cadrelor didactice, revizia planurilor de învăţămînt sunt exemple de acţiuni de ameliorare continuă.

Avantajul esenţial al unui bun sistem de management al calităţii care foloseşte ameliorarea continuă este capacitatea instituţiei de a răspunde la schimbări relativ rapide ale mediului. Îmbunătăţirea continuă implică personalul, şi coordonează mai bine reacţia organizaţiei spre atingerea obiectivului. Dezavantajul folosirii exclusive a principiului este că adesea nu este suficient să fii mai bun decît anul trecut, ci trebuie să fii mai bun decît este azi competitorul tău. Prin urmare este nevoie şi de implementarea altor principii pentru a se obţine flexibilitatea necesară.