Ioan PÂnzaru

Echipa de evaluatori (peers)

Criteriile ENQA prevăd ca membri în echipa de evaluatori care face vizita la faţa locului un număr de experţi şi, dacă este cazul, de studenţi. Numărul de membri ai echipelor este în general restrîns, între 2 şi 5.

Olanda, Norvegia şi Germania recomandă prezenţa studenţilor. În Olanda se cere o listă de competenţe, şi deşi o persoană poate întruni mai multe competenţe, echipa poate fi formată doar din minimum 4 persoane, din care un student. În Germania, organizaţia studenţească fzs (freier zusammenschluss von studentInnenschaften), o centrală a organizaţiilor studenţeşti, pune la dispoziţia agenţiilor de acreditare o bază de date cu studenţi special pregătiţi şi mandataţi ca să participe în comisiile de evaluare. Parlamentul suedez a votat în anul 2000 legea 28 privind Influenţa studenţilor şi dezvoltarea calităţii în învăţămîntul superior. În Scoţia, în echipă există un student special pregătit, 3 membri nestudenţi şi un secretar. În echipa scoţiană nu există preşedinte, fiecare dintre membri asigurînd conducerea întrunirilor prin rotaţie. În schimb, vizita este coordonată de un director adjunct al Agenţiei pentru Asigurarea Calităţii.

Criteriile europene recomandă şi prezenţa unui expert străin. Consiliul Austriac pentru Acreditare numeşte numai experţi străini în echipe. Aceştia sunt majoritari în comitetele de evaluare elveţiene. Preşedintele comisiei în Comunitatea franceză din Belgia este străin, şi i se cere să-şi aleagă colegii dintr-o listă, de preferinţă (dar nu exclusiv) tot străini.

Consiliul Fachhochschulen din Austria formează echipele de evaluatori din 3-4 universitari cu experienţă în domeniul evaluat şi titulari de Habilitation, un expert străin, de regulă din Germania, şi un asistent administrativ. Echipa de evaluare suedeză este compusă din experţi în domeniul studiat, studenţi în diferite cicluri, reprezentanţi ai industriei, angajatori, specialişti străini (care de cele mai multe ori sunt din celelalte ţări nordice).

În Danemarca, EVA constituie mai întîi o echipă de proiect din doi experţi şi un asistent (student), toţi fiind angajaţii agenţiei. Unul dintre experţi este coordonator şi asigură comunicarea cu instituţia evaluată. Echipa de proiect face mai întîi un studiu pentru a determina ce instituţii se vor vizita, din cine va fi compusă comisia care se va deplasa pe teren, şi care vor fi termenii de referinţă ce se vor da acestei comisii. Studiul preliminar acoperă legislaţia relevantă, curricula şi întrevederi cu experţi şi cu părţi interesate. Termenii de referinţă stabilesc obiectivele evaluării, domeniul pe care se va centra aceasta, detaliile de organizare, metoda de evaluare şi urmărirea aplicării recomandărilor. Tot echipa de proiect oferă şi instituţiilor evaluate un ghid pentru redactarea raportului de autoevaluare, ghid care este conceput special pentru acestea.

Comisia de evaluatori se compune din experţi care nu au legătură nici cu EVA, nici cu programele analizate. Numărul de membri depinde în funcţie de temă şi este specificat în termenii de referinţă. În orice caz, se va urmări ca unul dintre membri să provină din comunitatea academică internaţională, de preferinţă dintr-una din ţările nordice.

În Lituania, din 2002 s-a introdus practica de a invita un expert străin în echipele de evaluare. La fel stau lucrurile şi în Letonia. Vom nota că în această ultimă ţară componenţa echipei de evaluare trebuie aprobată de Comisia de acreditare pentru evaluarea programelor de studii şi de Consiliul Învăţămîntului Superior pentru evaluarea instituţională.

În Polonia, universitatea care solicită acreditarea unui program de studii trimite 5 propuneri de membri în comisia de evaluare, CV-ul şi acceptul acestora. Dintre aceştia, 2 trebuie să fie profesori la instituţia evaluată, iar 3 profesori din străinătate sau de la alte universităţi. Cum procesul de acreditare pentru o direcţie de studii nu se declanşează decît dacă se depun minimum 5 solicitări, există un număr de experţi suficient de mare ca să se facă o selecţie. Comisia de acreditare alege dintre aceştia un grup de experţi format din 6-12 persoane şi una sau mai multe echipe de evaluare compouse din 3-5 membri.

În multe cazuri se are în vedere o pregătire prealabilă a comisiei care face vizita. Agenţia organizează o întîlnire cu experţii şi se asigură că ei înţeleg cadrul reglementar şi misiunile acţiunii lor. Astfel stau lucrurile în Marea Britanie, unde se oferă o formare temeinică, sau în Letonia (unde trebuie să participe cel puţin 2 experţi străini, adesea din celelalte ţări baltice).