Cuprins introducere 5 Capitolul I scurt rezumat asupra istoriei transilvaniei 7
La Recensământul din 1 ianuarie 1900
Yüklə 3,56 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- La Recensământul din 29 decenbrie 1930
- Creşterea numărului de persoane faţă de ultimul recensământ se explică prin creşterea sporului natural din naşteri, şi reîntoarcerea a o parte dintre cei plecaţi din cauza frontierei.
- Scăderea numărului de case faţă de cel existent la Recensământul din anul 1948, se explică prin demolarea caselor care s-au aflat pe deal unde, din raţiuni economice nu s-a introdus curentul electric.
- GLOSAR ALFABETIC
La Recensământul din 1 ianuarie 1900
La Recensământul din 29 decenbrie 1930 Nr. case Total p. Bărbaţi Femei 0-6 ani 7-12 13-19 20-64 65 şi peste 89 354 172 182 56 45 41 165 47 La Recensământul din 25 ianuarie 1948, apar cifre semnificativ modificate faţă de anul 1930
 Scăderea considerabilă a numărului demografic din anul 1930 până în anul 1948, (58 de bărbaţi şi 66 de femei) s-ar putea pune pe emigrarea în România ale acelor care au locuit pe deal, lângă linia de frontieră Ungaro-Română, fiind posibilă şi expulzarea lor de către autorităţile ungare în perioada 1940-1944. Creşterea numărului de persoane faţă de ultimul recensământ se explică prin creşterea sporului natural din naşteri, şi reîntoarcerea a o parte dintre cei plecaţi din cauza frontierei. La Recensământul din anul 1992
Scăderea numărului de case faţă de cel existent la Recensământul din anul 1948, se explică prin demolarea caselor care s-au aflat pe deal unde, din raţiuni economice nu s-a introdus curentul electric. Situaţia la Recensământul din 20 ianuarie 2003
Singura schimbare esenţială faţă de recensământul din 1992, este creşterea numărului de case, ceia ce se poate explică prin faptul că foştii locuitori de pe Deal, şi-au mutat şi reclădit casele pe lângă valea Meghişei, în rândul aşezării, unde se mai găsesc multe grădini care pot deveni frumoase locuri de case, în prezent fiind folosite la culturi vegetale. în încheierea acestei lucrări, revin şi subliniez că acei oameni care fac orice pentru a se îmbogăţi, că bogăţia materială nu aduce nici fericirea şi nici liniştea sufletească, dacă nu-şi măreşte bogăţia spirituală. Nimic fără Dumnezeu! (Nihil sine Deo). Doresc ca să mai spun locuitorilor din Călătani un adevăr pe care îl poate verifica ori cine şi anume acela că deşi nu au cheltuit nimic părinţii mei cu şcolarizarea şi pregătirea mea pentru viaţă, am renunţat în scris la partea mea de moştenire, în favoarea celor doi fraţi ai mei şi ale urmaşilor acestora, fără să le pretind nici un ban. Din contră, atunci când au avut nevoie i-am mai ajutat. Nu am fost un om bogat şi nici nu mi-am dorit acest lucru, dar bunul Dumnezeu a fost cu mine tot timpul, mai ales în cel de al doilea Război mondial, unde am simţit căldura schijelor de obuze care au trecut pe lângă faţa mea, iar în viaţa civilă m-a ajutat ca să mă ridic şi chiar să-i depăşesc în capacitatea de a gândi şi a munci, pe unii cu cara părinţii lor au cheltuit mult până când ş-au desăvârşit studiile superioare,Bineînţeles că pe lângă credinţă şi bunătate sufletească, treuie să munceşti mult si bine. GLOSAR ALFABETIC  Cuprinzând cuvinte şi expresii specifice locului, care au dat mult de furcă cadrelor didactice şi funcţionarilor publici veniţi în Ardeal, după înfăptuirea României Mari, în 1919-1920. Biboliţă = bivoliţă Blid = farfurie Buboi = furuncul Belit = jupuit Bold = prăvălie sătească Botă - băţ Buică — veston femeiesc cu mâneci lugi din postav albastru Bucin = instrument de suflet din corn de vacă, prin care văcarul anunţa plecare la păşune cu vacile Bucta = a rămâne repetent Burbungăi = sfeclă furajeră Batoză = maşină cu care se treieră grâul Boscorodi = a vorbi fără rost Batalauă = scule folosite la bătut coasa Bumbi = nasturi Bai = necaz, supărare Brâncă = mână Bolund = nebun Beteag = bolnav Bituşa = şubă Bongar = (cărăbuş) Batăr = deşi Brâgle = dispozitiv al războiului de ţesut în care se aşează spata Blidar = poliţă cu mai multe rafturi mici pentru păstrarea farfuriilor Bundă = haină din piele de oaie Bărbătuş - piesă cu ajutorul căruia se fixează sulul din faţă a războiului de ţesut Brăcinar = şiret de cânepă cu care se leagă pantalonii şi ismenele Bizui = a te încrede (din bizalom în 1. maghiară) Barem = cel puţin Bănesc == a regreta Bărnaci = om brunet Brişcă = briceag Buhă = bufniţă Bădancă = vas mare din tablă 40-50 litri capacitate, folosită la fiert rufe din cânepă Buiguit = ameţit Bugăt = destul Belciug = o bucată de sârmă ce se pune în râtul porcului pentru a nu putea scurma C Ciurdă = turmă de vite Cozliu = dulap mare fără usi, cu trei sertare, pentru păstrat haine Cioareci = pantaloni Chimeşe = cămaşă Celuit = înşelat Coată = caută Conci = coc, aranjarea părului la femeile măritate Câlţi = fibrele scurte de cânepă Candalău = sobă de gătit din fontă cu 4 picioare Cântă = vas de 5 litri capacit. emailat sau din ceramică Capul = poartă pentru căruţe Cufăr = geamantan din placaj sau lemn Chisăliţă = fiertură de prune (zeamă) Cipcă = dantelă lucrată cu mâna (ac cu cârlig) Cârpă de păr = basma scumpă Clisă = slănină Curechi = varză Clop = pălărie Cujmă = căciulă Căpiţă = claie de fân în formă conică Cucurbătă = bostan (dovleac) Căzal = claie de fân sau de paie în formă dreptunghiulară Croampe = cartofi Cucher = binoclu Cioci de tenchiu = ştiuleţi de porumb curăţaţi de boabe Cociolie de aiu = căpăţână de usturoi Ciudos = inervat Căcădare = măcieşe Ciovargău = vagabond Ciont = os Cocostârc = barză Cofă = doniţă (vas din scânduri de brad pentru apă, sau muls vaca Cheşcheneu = batic, batistă Colb = praf Canceu = vas de ceramică sau sticlă cu cioc Coată = caută Ciupăit = îmbăiatul sugarilor Ciupă = albie din lemn pentru îmbăiatul copiilor sugari Cilegiu = copil, copii, prunci Ciuhă = sperietoare pentru păsări pusă în lanul de grâu Calapăr =*calomfir, plantă cu frunze late, frumos mirositoare Celuit = înşelat Citov = normal Coldoboţ = caltaboş Curastă = lapte fiert de la vaca proaspăt fătată D Drâglă = unealtă cu care se trage jăratecul şi cenuşa din cuptor pentru a se putea introduce pâinea la copt Dobă = tobă pentru toboşari Depenele = vârtelniţe Doască = scândură Desagă = traistă formată din două părţi, purtată pe umeri Dâră = urmă lăsată de un obiect târât pe pământ Dohod = un produs mineral din gudron folosit la ungerea osiilor la căruţe Drăguţ = iubit, prieten, posibil viitor soţ Dirept = drept Dudălit = a clacsona Dărab = bucată Dugău = dop pentru sticlă Deschilinghire = separare între membrii unei familii Dârtaceia = pentru aceia F Friguri = malarie Fuscei = vergele dreptunghiulare (două) care ţin rostul urzelii Fanar = şopron pentru depozitarea fânului Frăgar = dud Faină = frumos Fitău = fire de bumbac vopsite şi răsucite Fodră = volănaş
Yüklə 3,56 Mb. Dostları ilə paylaş:
|