Cs. Definiţi anestezia locală. Pierderea temporară a conştienţei

CS. Care din fistulele enumerate se referă la cele congenitale?

1. 
   Fistula purulentă în caz de osteomielită cronică
   
2. 
   Fistula de ligatură
   
3. 
   Gastrostoma
   
4. 
   Fistula uracusului
   
5. 
   Colostoma
   

320. 
     CM. Care din fistulele enumerate se referă la cele dobîndite?
     
     1. 
        Fistula purulentă în caz de osteomielită cronică
        
     2. 
        Fistula de ligatură
        
     3. 
        Traheostoma
        
     4. 
        Fistula uracusului
        
     5. 
        Colostoma
        

321. 
     CM. Indicaţi fistulele externe.
     
     1. 
        Fistula pararectală
        
     2. 
        Colecisto-entero-anastomoza
        
     3. 
        Colostoma
        
     4. 
        Gastrostoma
        
     5. 
        Gastro-entero-anastomoza
        

322. 
     CM. În dependenţă de caracterul ţesutului, ce acoperă canalul fistulos, se disting următoarele tipuri de fistule:
     
     1. 
        Epiteliale
        
     2. 
        Musculare
        
     3. 
        Labiale
        
     4. 
        Granulante
        
     5. 
        Osificate
        

323. 
     CS. Comunicarea artificială creată pe cale chirurgicală între două organe cavitare se numeşte:
     
     1. 
        Perforaţie
        
     2. 
        Stomă
        
     3. 
        Anastomoză
        
     4. 
        Chist
        
     5. 
        Penetraţie
        

324. 
     CS. Comunicarea creată artificial între un organ cavitar şi mediul extern se numeşte:
     
     1. 
        Chist
        
     2. 
        Stomă
        
     3. 
        Perforaţie
        
     4. 
        Joncţiune
        
     5. 
        Anastomoză
        

325. 
     CS. Comunicarea patologică între două organe cavitare se numeşte:
     
     1. 
        Fistulă
        
     2. 
        Anastomoză
        
     3. 
        Stomă
        
     4. 
        Chist
        
     5. 
        Perforaţie
        

326. 
     CS. Comunicarea patologică între un organ cavitar şi mediul extern se numeşte:
     
     1. 
        Perforaţie
        
     2. 
        Stomă
        
     3. 
        Anastomoză
        
     4. 
        Fistulă
        
     5. 
        Chist
        

327. 
     CM. Indicaţi locurile tipice de formare a escarelor?
     
     1. 
        Coturile
        
     2. 
        Regiunea lombară
        
     3. 
        Regiunea sacrală
        
     4. 
        Călcîii
        
     5. 
        Regiunea omoplaţilor
        

328. 
     CM. Indicaţi fazele de dezvoltare a escarelor?
     
     1. 
        Faza prereactivă
        
     2. 
        Faza dereglărilor circulatorii
        
     3. 
        Faza leziunilor purulent-necrotice
        
     4. 
        Faza regenerării
        
     5. 
        Faza reactivă
        

329. 
     CS. Perioada preoperatorie în toate patologiile chirurgicale începe din momentul:
     
     1. 
        Internării bolnavului în staţionar şi oformării fişei de observaţie clinică
        
     2. 
        Apariţiei la bolnav a primelor simptome ale patologiei
        
     3. 
        Stabilirii diagnosticului chirurgical şi luarea deciziei de tratament operator
        
     4. 
        Transportării bolnavului în sala de operaţie şi pregătirii către anestezie
        
     5. 
        Prelucrării şi delimitării cîmpului operator
        

330. 
     CM. La scopurile de bază ale perioadei preoperatorii se referă:
     
     1. 
        Profilaxia complicaţiilor tromboembolice
        
     2. 
        Aprecierea grupei sangvine a bolnavului şi pregătirea sîngelui pentru hemotransfuzie
        
     3. 
        Diminuarea riscului intervenţiei chirurgicale preconizate
        
     4. 
        Efectuarea antibioticoterapiei masive
        
     5. 
        Obţinerea efectului curativ maximal de la intervenţia preconizată
        

331. 
     CM. Perioada preoperatorie este divizată convenţional în următoarele etape:
     
     1. 
        De pregătire
        
     2. 
        De staţionar
        
     3. 
        De recuperare
        
     4. 
        De diagnostic
        
     5. 
        De ambulator
        

332. 
     CS. Probele funcţionale Ghence şi Shtanghe pot fi utilizate în perioada preoperatorie pentru evaluarea:
     
     1. 
        Rezervei compensatorii a organelor sistemului respirator şi circulator
        
     2. 
        Funcţiei hepatice
        
     3. 
        Gradului de urgenţă a operaţiei preconizate
        
     4. 
        Stării de nutriţie a pacientului chirurgical
        
     5. 
        Gradului de risc al complicaţiilor tromboembolice
        

333. 
     CM. Indicaţi examinările instrumentale şi de laborator ce se efectuiază în mod standard în perioada preoperatorie.
     
     1. 
        Analiza generală a sîngelui
        
     2. 
        Analiza sîngelui la HIV şi hepatitele B, С, D
        
     3. 
        Analiza generală de urină
        
     4. 
        Electrocardiografia
        
     5. 
        USG cavităţii abdominale
        

334. 
     CM. La examinarea unui bolnav, internat în secţia de chirurgie pentru intervenţie chirurgicală programată, medicul curant a depistat sufluri patologice în regiunea cordială şi dereglarea ritmului cardiac. Ce măsuri trebuie să întreprindă medicul curant în primul rînd?
     
     1. 
        Externarea imediată a pacientului pentru examinări suplimentare în condiţii de ambulator
        
     2. 
        Transferul bolnavului în clinica cardiologică specializată pentru tratamentul patologiei cardiace
        
     3. 
        Efectuarea intervenţiei programate
        
     4. 
        Solicitarea consultaţiei medicului cardiolog şi a terapeutului
        
     5. 
        Familiarizarea cu rezultatele examinărilor instrumentale a cordului
        

335. 
     CS. Cel mai răspîndit sistem de evaluare a riscului operator este:
     
     1. 
        Scara Glasgow
        
     2. 
        Sistemul POSSUM
        
     3. 
        Indexul Allgower
        
     4. 
        Sistemul ASA
        
     5. 
        Formula Moore
        

336. 
     CS. Indicaţiile absolute către operaţie se stabilesc doar în caz de:
     
     1. 
        Prezenţa patologiei, ce prezintă pericol pentru viaţa sau activitatea funcţională a pacientului, cu o eficacitate similară a tratamentului chirurgical şi conservator
        
     2. 
        Prezenţa patologiei, ce prezintă pericol pentru viaţa sau activitatea funcţională a pacientului, ce poate fi tratată doar prin intermediul intervenţiei chirurgicale
        
     3. 
        Prezenţă a tumorii maligne
        
     4. 
        Prezenţa patologiei, ce poate fi tratată doar prin intervenţie chirurgicală, dar care nu prezintă un pericol pentru viaţa sau activitatea funcţională a bolnavului
        
     5. 
        Leziuni traumatice
        

337. 
     CM. Indicaţi patologiile, în care indicaţiile către operaţie sunt absolute.
     
     1. 
        Ateroma regiunii occipitale a capului
        
     2. 
        Boala varicoasă necomplicată a membrelor inferioare
        
     3. 
        Adenocarcinom gastric fără metastaze sau concreştere în organele adiacente
        
     4. 
        Apendicita acută
        
     5. 
        Hernia inghinală strangulată
        

338. 
     CM. Indicaţi patologiile, în care indicaţiile către operaţie sunt relative.
     
     1. 
        Plaga tăiată cu lezarea artrerei femurale
        
     2. 
        Lipoma regiunii lombare
        
     3. 
        Ulcerul duodenal multiplu recidivant
        
     4. 
        Ocluzia intestinală acută
        
     5. 
        Hernia inghinală strangulată
        

339. 
     CS. Ce maladii sau stări patologice asociate servesc drept contraindicaţie către operaţia imediată în caz de hemoragie intraperitoneală masivă activă?
     
     1. 
        Şocul hipovolemic
        
     2. 
        Infarctul miocardic acut
        
     3. 
        Şocul septic
        
     4. 
        Accidentul vascular cerebral acut (ictus)
        
     5. 
        Niciuna din cele enumerate
        

340. 
     CM. Efectuînd pregătirea psihologică către operaţie, medicul este obligat să-i prezinte pacientului următoarea informaţie:
     
     1. 
        Date despre diagnostic
        
     2. 
        Particularităţile tehnice ale operaţiei preconizate (tipul anastomozei, tipurile de sutură)
        
     3. 
        Prezenţa metodelor alternative de tratament
        
     4. 
        Rezultatele intervenţiei similare la alţi pacienţi, ce sunt spitalizaţi la moment în secţie
        
     5. 
        Eventualele complicaţii, legate de intervenţia chirurgicală preconizată
        

341. 
     CM. Acordul informativ în scris al bolnavului către intervenţia chirurgicală trebuie semnat de către:
     
     1. 
        Pacient
        
     2. 
        Anesteziolog
        
     3. 
        Medicul curant
        
     4. 
        Asistenta medicală
        
     5. 
        Medicul şef al spitalului
        

342. 
     CM. În ce situaţii este posibilă efectuarea intervenţiei chirurgicale după indicaţii vitale fără acordul în formă scrisă a pacientului?
     
     1. 
        În cazul cînd un pacient cu psihic adecvat refuză categoric operaţia
        
     2. 
        În starea inconştientă a pacientului
        
     3. 
        În cazul unui bolnav cu psihică neadecvată, confirmată de medicul psihiatru
        
     4. 
        În cazul acordului verbal al rudelor apropiate ale bolnavului
        
     5. 
        În cazul refuzului bolnavului de tratament operator din motive religioase
        

343. 
     CM. Nu reprezintă factori de risc a complicaţiilor tromboembolice venoase în perioada postoperatorie:
     
     1. 
        Obezitatea
        
     2. 
        Mobilizarea precoce a pacientului după operaţie
        
     3. 
        Prezenţa formaţiunilor maligne
        
     4. 
        Volumul şi durata mare a intervenţiei chirurgicale
        
     5. 
        Vîrsta tînără a pacientului
        

344. 
     CM. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la tromboembolia arterei pulmonare (TEAP) survenită postoperator.
     
     1. 
        Mai frecvent ca sursă de TEAP serveşte vena cavă superioară şi afluentele ei
        
     2. 
        De regulă trombul se formează nemijlocit în artera pulmonară
        
     3. 
        TEAP se poate dezvolta atît în perioada postoperatorie precoce, cît şi în cea tardivă
        
     4. 
        Mai frecvent TEAP se dezvoltă în cazul formei flotante (apexul trombotic oscilează în fluxul sangvin) a trombozei venoase
        
     5. 
        TEAP nu conduce niciodată spre decesul subit al pacientului
        

345. 
     CM. Enumeraţi măsurile, utilizate pentru profilaxia trombozelor venoase postoperatorii.
     
     1. 
        Indicarea anticoagulantelor directe în perioada pre- şi postoperatorie
        
     2. 
        Abţinerea de la prescrierea antibioticelor
        
     3. 
        Regimul strict la pat după intervenţia chirurgicală
        
     4. 
        Hemotransfuziile masive
        
     5. 
        Bandajul elastic al membrelor inferioare
        

346. 
     CS. Cu scop de antibioticoprofilaxie a complicaţiilor septico-purulente postoperatorii se indică:
     
     1. 
        Un antibiotic cu spectru larg de acţiune, per os, timp de 7 zile pînă la operaţie
        
     2. 
        Un antibiotic cu spectru îngust de acţiune, intramuscular, timp de 2-3 zile după operaţie
        
     3. 
        Un antibiotic cu spectru larg de acţiune, administrat într-o priză, intravenos, în doză maximală, nemijlocit înainte de intervenţia chirurgicală
        
     4. 
        Un antibiotic cu spectru larg de acţiune, administrat o singură dată, intramuscular, în doză minimală, nemijlocit înainte de operaţie
        
     5. 
        Două sau mai multe antibiotice cu spectru larg de acţiune, intravenos, timp de 5-7 zile înainte de operaţie
        

347. 
     CM. Pregătirea tractului gastro-intestinal înaintea intervenţiilor chirurgicale abdominale programate prevede:
     
     1. 
        Postul alimentar cu cîteva zile pînă la operaţie
        
     2. 
        Abţinerea de la alimentare cu 12 ore înainte de operaţie
        
     3. 
        Lavajul gastric multiplu repetat prin sondă
        
     4. 
        Efectuarea clisterelor evacuatorii
        
     5. 
        Indicarea clisterelor sifonice
        

348. 
     CM. Drept exemplu de pregătire preoperatorie specială a bolnavului către operaţie poate servi:
     
     1. 
        Epilarea cîmpului operator
        
     2. 
        Sedarea preoperatorie a pacientului
        
     3. 
        Marcajul venelor varicos dilatate a membrelor inferioare
        
     4. 
        Plasarea cateterului venos
        
     5. 
        Purtarea bandajului compresiv înaintea operaţiei pentru hernie ventrală postoperatorie gigantă
        

349. 
     CS. Concluzia preoperatorie trebuie să fie scrisă de:
     
     1. 
        Medicul anesteziolog
        
     2. 
        Medicul chirurg curant
        
     3. 
        Asistenta medicală a blocului de operaţie
        
     4. 
        Medicul din policlinică, ce a îndreptat bolnavul spre spitalizare
        
     5. 
        Orice lucrător medical al instituţiei curative
        

350. 
     CM. Concluzia preoperatorie trebuie să conţină următoarele compartimente:
     
     1. 
        Argumentarea diagnosticului de bază, indicaţiei şi contraindicaţiilor către operaţie
        
     2. 
        Descrierea succindă a istoricului vieţii pacientului
        
     3. 
        Anamneza alergologică şi epidemiologică
        
     4. 
        Volumul programat al intervenţiei chirurgicale şi tipul de anestezie
        
     5. 
        Gradul de risc operator
        

351. 
     CS. Poziţia Trendelenburg a bolnavului pe masa de operaţie este utilizată în cazul intervenţiilor pe:
     
     1. 
        Diafragm
        
     2. 
        Ficat şi căi biliare
        
     3. 
        Organele ORL
        
     4. 
        Organele bazinului mic
        
     5. 
        Arterele membrelor inferioare
        

352. 
     CM. Poziţia bolnavului pe masa de operaţie, denumită “anti-Trendelenburg”, se utilizează în operaţiile pe:
     
     1. 
        Diafragm
        
     2. 
        Ficat şi căi biliare
        
     3. 
        Organele ORL
        
     4. 
        Organele bazinului mic
        
     5. 
        Arterele membrelor inferioare
        

353. 
     CM. Care din cele enumerate se referă la etapele intervenţiei chirurgicale?
     
     1. 
        Prelucrarea şi delimitarea cîmpului operator
        
     2. 
        Inducerea anesteziei
        
     3. 
        Accesul chirurgical
        
     4. 
        Procedeul chirurgical
        
     5. 
        Trezirea din anestezie
        

354. 
     CM. Etapa de finisare a intervenţiei chirurgicale include:
     
     1. 
        Controlul stabilităţii hemostazei
        
     2. 
        Controlul la prezenţa materialului străin
        
     3. 
        Controlul parametrilor hemodinamicii centrale
        
     4. 
        Drenarea
        
     5. 
        Suturarea plăgii operatorii
        

355. 
     CM. Intervenţia chirurgicală se efectuiază în mod urgent în caz de:
     
     1. 
        Hernie inghinală necomplicată
        
     2. 
        Apendicită acută
        
     3. 
        Tamponada cordului
        
     4. 
        Colecistită calculoasă cronică
        
     5. 
        Ulcer gastric perforat
        

356. 
     CM. În care patologii intervenţia chirurgicală se efectuiază în mod programat?
     
     1. 
        Asfixia mecanică
        
     2. 
        Ocluzia intestinală acută
        
     3. 
        Boala varicoasă a membrelor inferioare
        
     4. 
        Hernia ombilicală strangulată
        
     5. 
        Henia inghinală reponibilă
        

357. 
     CS. Unui bolnav cu cancer esofagian inoperabil i s-a aplicat fistula artificială externă a stomacului (gastrostomă) pentru alimentaţie enterală. Cum se clasifică această intervenţie?
     
     1. 
        Operaţie diagnostică
        
     2. 
        Operaţie combinată
        
     3. 
        Operaţie radicală
        
     4. 
        Operaţie paliativă
        
     5. 
        Operaţie simultană
        

358. 
     CS. Unui bolnav cu hernie inghinală i s-a efectuat rezecţia sacului hernial şi plastia canalului inghinal cu implantarea unei plase sintetice. Cum se clasifică această intervenţie chirurgicală?
     
     1. 
        Operaţie diagnostică
        
     2. 
        Operaţie combinată
        
     3. 
        Operaţie radicală
        
     4. 
        Operaţie paliativă
        
     5. 
        Operaţie simultană
        

359. 
     CM. La operaţiile diagnostice se referă:
     
     1. 
        Reimplantarea
        
     2. 
        Amputarea
        
     3. 
        Biopsia
        
     4. 
        Laparoscopia, toracoscopia
        
     5. 
        Transplantul
        

360. 
     CS. Peste 2 ore după rezecţia gastrică pacientul este luat din nou în sala de operaţie din cauza eliminărilor masive de sînge prin drenul din cavitatea peritoneală. Este deschisă din nou cavitatea peritoneală pentru realizarea hemostazei. Cum va fi denumită corect operaţia respectivă?
     
     1. 
        Laparotomia de control
        
     2. 
        Relaparotomia
        
     3. 
        Bilaparotomia
        
     4. 
        Laparotomia secundară
        
     5. 
        Laparotomia multiplă
        

361. 
     CM. Care intervenţii chirurgicale se numesc simultane?
     
     1. 
        Bolnavului i s-a efectuat în acelaşi timp rezecţia gastrică pentru boala ulceroasă şi înlăturarea veziculei biliare pentru litiaza biliară
        
     2. 
        Bolnavului i s-a efectuat rezecţia sigmoidului cu aplicarea stomei, apoi, peste 6 luni – restabilirea continuităţii tractului intestinal
        
     3. 
        Bolnavului i s-au efectuat în acelaşi timp rezecţia gastrică şi transecţia nervului vag – ambele pentru boala ulceroasă
        
     4. 
        Bolnavului i s-a efectuat corecţia laparoscopică a herniei esofagiene a diafragmului cu înlăturarea în acelaşi timp a veziculei biliare pentru litiaza biliară
        
     5. 
        Bolnavului i s-a efectuat flebectomie bilaterală pentru maladia varicoasă a membrelor inferioare
        

362. 
     CM. Care operaţie se numeşte combinată?
     
     1. 
        Bolnavului i s-a efectuat rezecţia sigmoidului cu aplicarea stomei, apoi, peste 6 luni – restabilirea continuităţii intestinului gros
        
     2. 
        Bolnavului cu ateroscleroză obliterantă şi ischemia membrelor inferioare pe parcursul aceleiaşi intervenţii s-a efectuat by-pass femuro-popliteal şi transecţia trunchiului simpatic lombar (simpatectomie)
        
     3. 
        Bolnavului i s-a efectuat flebectomie bilaterală pentru maladia varicoasă a membrelor inferioare
        
     4. 
        Bolnavului i s-au efectuat în acelaşi timp rezecţia gastrică şi transecţia nervului vag – ambele pentru boala ulceroasă
        
     5. 
        Bolnavului i s-a efectuat în acelaşi timp rezecţia gastrică pentru boala ulceroasă şi înlăturarea veziculei biliare pentru litiaza biliară
        

363. 
     CM. La complicaţii intraoperatorii cu caracter local în chirurgia generală se referă:
     
     1. 
        Insuficienţa cardiacă acută
        
     2. 
        Hemoragia
        
     3. 
        Supuraţia plăgii
        
     4. 
        Lezarea organelor adiacente
        
     5. 
        Dezvoltarea sindromului CID
        

364. 
     CM. Indicaţi fazele patofiziologice ale perioadei postoperatorii.
     
     1. 
        Anabolică
        
     2. 
        Reactivă
        
     3. 
        Prereactivă
        
     4. 
        Catabolică
        
     5. 
        Tranzitorie
        

365. 
     CM. Faza catabolică a perioadei postoperatorii se caracterizează prin următoarele reacţii fiziologice:
     
     1. 
        Activarea sistemului simpato-adrenal
        
     2. 
        Activarea sistemului parasimpatic
        
     3. 
        Degradarea intensivă a proteinelor
        
     4. 
        Acidoza tisulară
        
     5. 
        Sinteza accelerată a proteinelor
        

366. 
     CS. Durata perioadei postoperatorii precoce este:
     
     1. 
        8-12 ore
        
     2. 
        12-24 ore
        
     3. 
        3-5 zile
        
     4. 
        pînă la 14 zile
        
     5. 
        pînă la o lună
        

367. 
     CM. Indicaţi complicaţiile, caracteristice pentru perioada postoperatorie precoce.
     
     1. 
        Formarea herniilor postoperatorii ventrale
        
     2. 
        Stenoza anastomozei interintestinale
        
     3. 
        Hemoragia
        
     4. 
        Fistula de ligatură
        
     5. 
        Şocul (hipovolemic, toxic, cardiogen)
        

368. 
     CM. Indicaţi complicaţiile, caracteristice pentru perioada postoperatorie tardivă.
     
     1. 
        Hemoragia secundară tardivă
        
     2. 
        Insuficienţa cardio-vasculară acută
        
     3. 
        Dezvoltarea herniei postoperatorii
        
     4. 
        Recidiva patologiei
        
     5. 
        Supuraţia plăgii postoperatorii
        

369. 
     CM. Pe parcursul aceleiaşi intervenţii unui bolnav i s-a efectuat rezecţia gastrică pentru boala ulceroasă şi înlăturarea veziculei biliare pentru litiaza biliară. Cum se clasifică o astfel de operaţie după diferite principii?
     
     1. 
        Operaţie simultană
        
     2. 
        Operaţie în etape
        
     3. 
        Operaţie combinată
        
     4. 
        Operaţie aseptică
        
     5. 
        Operaţie convenţional-aseptică
        

370. 
     CM. Unui bolnav cu ateroscleroză obliterantă şi ischemie a membrelor inferioare pe parcursul aceleiaşi intervenţii i s-a efectuat by-pass femuro-popliteal şi transecţia trunchiului simpatic lombar (simpatectomie). Cum se clasifică această operaţie după diferite principii?
     
     1. 
        Operaţie simultană
        
     2. 
        Operaţie în etape
        
     3. 
        Operaţie combinată
        
     4. 
        Operaţie aseptică
        
     5. 
        Operaţie condiţionat-aseptică
        

371. 
     CM. Termenul de „osteomielită” semnifică:
     

1. 
   Inflamaţia purulentă a măduvei osoase
   
2. 
   Inflamaţia substanţei compacte a osului
   
3. 
   Inflamaţia periostului
   
4. 
   Inflamaţia bursei sinoviale
   
5. 
   Inflamaţia măduvei osoase şi a articulaţiei adiacente
   

372. 
     CM. Care oase sunt afectate mai frecvent în caz de osteomielită hematogenă acută?
     

1. 
   Ulna
   
2. 
   Fibula
   
3. 
   Femurul
   
4. 
   Tibia
   
5. 
   Radius
   

373. 
     CS. La copiii în vîrstă de 2-3 ani osteomielita acută hematogenă afectează mai frecvent:
     

1. 
   Metafizele oaselor
   
2. 
   Diafizele oaselor
   
3. 
   Epifizele oaselor
   
4. 
   Diafizele şi metafizele oaselor
   
5. 
   Toate regiunile osului
   

374. 
     CS. La copiii în vîrstă mai mare de 3 ani osteomielita acută hematogenă afectează mai frecvent:
     

1. 
   Diafiza femurului
   
2. 
   Metafiza femurului
   
3. 
   Epifiza femurului
   
4. 
   Epifiza şi diafiza femurului
   
5. 
   Toate regiunile femurului
   

375. 
     CS. La copii mai frecvent este remarcată următoarea formă a osteomielitei:
     

1. 
   Osteomielita acută nehematogenă
   
2. 
   Osteomielita postoperatorie
   
3. 
   Abcesul Brody
   
4. 
   Osteomielita acută hematogenă
   
5. 
   Osteomielita sclerozantă Garre