Cs. Definiţi anestezia locală. Pierderea temporară a conştienţei

1. 
   CS. Definiţi anestezia locală.
   

1. 
   Pierderea temporară a conştienţei
   
2. 
   Pierderea totală ireversibilă a sensibilităţii în regiunea introducerii anestezicului
   
3. 
   Pierderea temporară a sensibilităţii în regiunea introducerii anestezicului
   
4. 
   Inhibiţia totală a sistemului nervos vegetativ
   
5. 
   Inhibiţia parţială a sistemului nervos central cu pierderea sensibilităţii pe anumite arii
   

2. 
   CM. Selectaţi stadiile anesteziei locale.
   

1. 
   Administrarea substanţei anestezice
   
2. 
   Perioada de aşteptare
   
3. 
   Anestezia completă
   
4. 
   Relaxarea musculară
   
5. 
   Restabilirea sensibilităţii
   

3. 
   CS. Ce acţiune are anestezia locală asupra sistemului nervos central?
   

1. 
   Păstrarea deplină a conştienţei
   
2. 
   Pierderea completă a conştienţei
   
3. 
   Excitarea sistemului nervos central
   
4. 
   Inhibiţia sistemului nervos central
   
5. 
   Pierderea parţială a conştienţei
   

4. 
   CM. Selectaţi operaţiile, care pot fi efectuate cu anestezie locală.
   

1. 
   Prelucrarea chirurgicală a panariţiului tendinos
   
2. 
   Colecistectomia celioscopică
   
3. 
   Plastia pentru hernie inghinală
   
4. 
   Splenectomia
   
5. 
   Înlăturarea unei tumori benigne (lipom) a ţesuturilor moi cu localizare superficială
   

5. 
   CM. La anestezia superficială se referă:
   

1. 
   Anestezia prin badijonare
   
2. 
   Anestezia prin pulverizare
   
3. 
   Anestezia prin instilare
   
4. 
   Anestezia de conducere
   
5. 
   Anestezia locală infiltrativă
   

6. 
   CM. Anestezia superficială mai des este folosită în:
   

1. 
   Ginecologie
   
2. 
   Oftalmologie
   
3. 
   Urologie
   
4. 
   Traumatologie
   
5. 
   Neurochirurgie
   

7. 
   CM. Avantajele anesteziei locale faţă de anestezia generală sunt:
   

1. 
   Sub anestezia locală pot fi efectuate operaţii în condiţii de ambulator
   
2. 
   Pacientul nu necesită supraveghere continuă
   
3. 
   Anestezia locală poate fi utilizată în cazurile cînd narcoza este contraindicată
   
4. 
   Pacienţii nu necesită o pregătire specială de lungă durată în perioada preoperatorie
   
5. 
   În anestezia locală practic lipsesc reacţiile alergice
   

8. 
   CM. Care din preparatele enumerate sunt utilizate pentru anestezia prin infiltraţie?
   

1. 
   Soluţia novocaină 0,25-0,5%
   
2. 
   Soluţia novocaină 2%-5%
   
3. 
   Soluţia cocaină 1-5%
   
4. 
   Soluţia dicaină 0,5%
   
5. 
   Soluţia lidocaină 0,25-0,5%
   

9. 
   CM. Anestezia locală după metoda Vişnevski presupune:
   

1. 
   Injectarea în ţesuturi, strat după strat, a soluţiei de novocaină de concentraţie mică (0,25%)
   
2. 
   Injectarea soluţiei de novocaină de 1-2% în ţesuturi, strat după strat, în toată zona eventualei incizii
   
3. 
   Injectarea soluţiei de novocaină endoneural sau perineural
   
4. 
   Prepararea hidraulică a ţesuturilor prin crearea infiltratului solid continuu
   
5. 
   Chirurgul lucrează alternativ cu bisturiul şi seringa cu anestezicul
   

10. 
    CS. Care din preparatele enumerate sunt utilizate în anestezia tronculară?
    

1. 
   Soluţia novocaină 0,25-0,5%
   
2. 
   Soluţia novocaină 1-2%
   
3. 
   Soluţia lidocaină 10%
   
4. 
   Soluţia cocaină 1–5%
   
5. 
   Soluţia dicaină 0,5%
   

11. 
    CM. Ce preparate pentru anestezia locală conţin grupa eterică?
    

1. 
   Novocaina
   
2. 
   Cocaina
   
3. 
   Dicaina
   
4. 
   Lidocaina
   
5. 
   Trimecaina
   

12. 
    CM. Selectaţi anestezicele locale, introducerea cărora în ţesuturi nu necesită efectuarea în prealabil a probei la sensibilitate.
    

1. 
   Novocaina
   
2. 
   Cocaina
   
3. 
   Lidocaina
   
4. 
   Trimecaina
   
5. 
   Ketamina
   

13. 
    CM. Drept contraindicaţii ale anesteziei locale pot fi:
    

1. 
   Nesuportarea individuală a preparatului anestezic
   
2. 
   Bolile psihice
   
3. 
   Refuzul categoric al bolnavului
   
4. 
   Excitaţia nervoasă pronunţată
   
5. 
   Patologia asociată gravă
   

14. 
    CM. Ce preparate pentru anestezia locală conţin grupa amidică?
    

1. 
   Novocaina
   
2. 
   Trimecaina
   
3. 
   Cocaina
   
4. 
   Lidocaina
   
5. 
   Dicaina
   

15. 
    CS. Anestezia peridurală se referă la metodele de:
    

1. 
   Anestezie prin infiltraţie
   
2. 
   Anestezie regională
   
3. 
   Anestezie superficială
   
4. 
   Anestezie prin procedeul Vişnevski
   
5. 
   Anestezie intraosoasă
   

16. 
    CM. Care din tehnicile de anestezie locală indicate se referă la anestezia regională?
    

1. 
   Rahianestezia (anestezia spinală)
   
2. 
   Anestezia după Oberst-Lukaşevici
   
3. 
   Anestezia peridurală
   
4. 
   Anestezia prin procedeul Vişnevski
   
5. 
   Anestezia prin badijonare
   

17. 
    CM. Selectaţi afirmaţiile valabile pentru anestezia regională.
    

1. 
   Substanţa anestezică se injectează în nerv sau în spaţiul perineural
   
2. 
   Substanţa anestezică vine în contact cu receptorii nervoşi
   
3. 
   Tehnica anesteziei necesită determinarea exactă a poziţiei trunchiului nervos
   
4. 
   Vecinătatea vaselor sangvine mari şi a trunchiurilor nervoase prezintă un pericol de hemoragie
   
5. 
   La injectarea endoneurală a novocainei anestezia survine după cîteva minute
   

18. 
    CM. Anestezia locală spinală se mai numeşte:
    

1. 
   Epidurală
   
2. 
   Peridurală
   
3. 
   Subdurală
   
4. 
   Rahianestezie
   
5. 
   Sacrală
   

19. 
    CM. La complicaţiile şi efectele adverse ale rahianesteziei (anesteziei spinale) se referă:
    

1. 
   Voma incoiercibilă
   
2. 
   Micţiunea involuntară
   
3. 
   Defecaţia involuntară
   
4. 
   Hipotonia
   
5. 
   Hipertensia îndelungată
   

20. 
    CS. Puncţia în anestezia rahidiană se efectuează de regulă la nivelul segmentului:
    

1. 
   Cervical al coloanei vertebrale
   
2. 
   Toracic
   
3. 
   Lombar
   
4. 
   Sacral
   
5. 
   La toate nivelurile
   

21. 
    CS. Pentru a evita o eventuală traumatizare a măduvei spinale puncţia rahidiană se va efectua la nivelul:
    

1. 
   Spaţiului intervertebral toracic XII
   
2. 
   Spaţiului intervertebral lombar I
   
3. 
   Spaţiului intervertebral lombar II
   
4. 
   Spaţiului intervertebral lombar III
   
5. 
   Spaţiului intervertebral lombar IV
   

22. 
    CS. În ce ordine survine pierderea sensibilităţii în anestezia spinală?
    

1. 
   Dureroasă, termică, tactilă
   
2. 
   Tactilă, termică, dureroasă
   
3. 
   Termică, tactilă, dureroasă
   
4. 
   Dureroasă, tactilă, termică
   
5. 
   Dispar toate în acelaşi timp
   

23. 
    CS. În anestezia locală spinală volumul de bază a soluţiei anestezice se introduce în:
    

1. 
   Spaţiul peridural
   
2. 
   Spaţiul subdural
   
3. 
   Măduva spinării
   
4. 
   Spaţiul intervertebral
   
5. 
   Ţesutul subcutanat
   

24. 
    CM. Cauzele hipotoniei în rahianestezie (anestezia spinală) sunt:
    

1. 
   Scurgerea anestezicului spre bulbul rahidian
   
2. 
   Acţiunea toxică a anestezicului asupra cordului
   
3. 
   Relaxarea musculară
   
4. 
   Blocajul părţii simpatice a sistemului nervos vegetativ
   
5. 
   Stagnarea unei cantităţi mari de sînge în vasele periferice
   

25. 
    CM. Selectaţi operaţiile ce pot fi efectuate cu anestezie spinală.
    

1. 
   Amputaţia membrului inferior
   
2. 
   Prelucrarea chirurgicală a unui flegmon al mîinii
   
3. 
   Rezecţia gastrică
   
4. 
   Flebectomia pentru varice a membrului inferior
   
5. 
   Hemoroidectomia
   

26. 
    CM. Drept contraindicaţii pentru efectuarea anesteziei spinale se consideră:
    

1. 
   Şocul traumatic
   
2. 
   Hipertensiunea arterială esenţială
   
3. 
   Maladiile inflamatorii ale pielii din regiunea lombară
   
4. 
   Deformaţiile coloanei vertebrale
   
5. 
   Şocul hipovolemic
   

27. 
    CS. Cea mai frecventă complicaţie a anesteziei spinale este:
    

1. 
   Meningita
   
2. 
   Hipotonia
   
3. 
   Stopul cardiac
   
4. 
   Stopul respirator
   
5. 
   Pareza şi plegia membrelor inferioare
   

28. 
    CM. Selectaţi complicaţiile rahianesteziei (anesteziei spinale), ce se referă la cele tardive.
    

1. 
   Cefalea
   
2. 
   Meningismul
   
3. 
   Hipotonia
   
4. 
   Meningita purulentă
   
5. 
   Sincopa respiratorie
   

29. 
    CS. Prin ce se explică atitudinea mai rezervată în aplicarea rahianesteziei (anesteziei spinale):
    

1. 
   Acţiunea anestezică este ineficientă
   
2. 
   Numărul de complicaţii este mai mare decît în anestezia peridurală
   
3. 
   Necesită dotare cu aparate moderne sofisticate
   
4. 
   Procedura în sine este foarte complicată
   
5. 
   Toate cele enumerate
   

30. 
    CM. Selectaţi afirmaţiile, ce se referă la anestezia epidurală.
    

1. 
   Este o anestezie regională
   
2. 
   Are mai puţine complicaţii ca anestezia spinală
   
3. 
   Substanţa anestezică se introduce în canalul rahidian
   
4. 
   Anestezia poate fi utilizată în operaţii pe membrele inferioare
   
5. 
   Are aceleaşi contraindicaţii ca şi rahianestezia
   

31. 
    CM. Anestezia peridurală poate fi utilizată:
    

1. 
   Postoperator, pentru analgezie de lungă durată
   
2. 
   La bolnavii cu hemoragii ginecologice masive
   
3. 
   În operaţiile pe membrele inferioare
   
4. 
   În operaţiile pe membrele superioare
   
5. 
   La bolnavii hipotonici
   

32. 
    CS. Sub termenul de anestezie generală (narcoz) se subînţelege:
    

1. 
   Inhibiţia ireversibilă, artificial indusă a sistemului nervos central, ce se asociază cu pierderea tuturor reflexelor condiţionate şi a unor reflexe necondiţionate
   
2. 
   Inhibiţia reversibilă, artificial indusă a sistemului nervos central, ce se asociază cu pierderea tuturor reflexelor condiţionate şi a unor reflexe necondiţionate
   
3. 
   Inhibiţia reversibilă, artificial indusă a sistemului nervos vegetativ, ce se asociază cu pierderea tuturor reflexelor condiţionate şi a unor reflexe necondiţionate
   
4. 
   Inhibiţia reversibilă, artificial indusă a sistemului nervos vegetativ, ce se asociază cu pierderea tuturor reflexelor (condiţionate şi necondiţionate)
   
5. 
   Inhibiţia ireversibilă, artificial indusă a sistemului nervos periferic, ce nu se asociază cu pierderea reflexelor condiţionate şi necondiţionate
   

33. 
    CM. Indicaţi stadiile clasice ale anesteziei generale (narcozei).
    

1. 
   Stadiul de analgezie
   
2. 
   Stadiul chirurgical
   
3. 
   Stadiul de inhibiţie
   
4. 
   Stadiul de excitaţie
   
5. 
   Stadiul de trezire
   

34. 
    CM. Intubarea traheii în timpul efectuării anesteziei generale neinhalatorii se realizează cu scopul:
    

1. 
   Realizării controlului stării hemodinamicii
   
2. 
   Efectuării ventilaţiei artificiale a pulmonilor
   
3. 
   Prevenirii regurgitării şi aspiraţiei
   
4. 
   Profilaxiei tromboemboliei arterei pulmonare
   
5. 
   Analgeziei
   

35. 
    CS. În timpul efectuării anesteziei generale cu utilizarea miorelaxantelor:
    

1. 
   Pacientul, de regulă, nu necesită ventilarea artificială a pulmonilor
   
2. 
   Intubarea traheii şi ventilarea pulmonară artificială sunt măsuri obligatorii
   
3. 
   Ventilarea artificială a pulmonilor, de regulă, e realizată prin mască
   
4. 
   Ventilarea artificială a pulmonilor se efectuiază doar la bolnavii extrem de gravi
   
5. 
   Intubarea traheii şi ventilarea pulmonară artificială se efectuiază doar dacă durata operaţiei depăşeşte 3 ore
   

36. 
    CM. Efectuarea premedicaţiei în timpul anesteziei generale prevede administrarea:
    

1. 
   Preparatelor sedative
   
2. 
   Preparatelor antiaritmice
   
3. 
   Preparatelor analgezice
   
4. 
   Analepticelor respiratorii
   
5. 
   Preparatelor antihistaminice şi a colinoliticelor
   

37. 
    CM. La complicaţiile anesteziei generale (narcozei) nu se referă:
    

1. 
   Fenomenul de recurarizare
   
2. 
   Sindromul CID
   
3. 
   Laringospasmul
   
4. 
   Regurgitarea
   
5. 
   Şocul hipovolemic
   

38. 
    CS. Indicaţi cea mai frecvent utilizată cale de administrare a preparatelor în timpul anesteziei generale neinhalatorii.
    

1. 
   Endotraheală
   
2. 
   Subarahnoidiană
   
3. 
   Subcutanată
   
4. 
   Intraarterială
   
5. 
   Intravenoasă
   

39. 
    CS. Ce reprezintă antisepsia?
    

1. 
   Un complex de măsuri, orientate spre sterilizarea aerului în sala de operaţie
   
2. 
   Un complex de măsuri, orientate spre distrugerea microorganismelor în plagă
   
3. 
   Un complex de măsuri, orientate spre prevenirea nimeririi microorganismelor în plagă
   
4. 
   Un complex de măsuri, orientate spre sterilizarea instrumentelor chirurgicale
   
5. 
   Un complex de măsuri, orientate spre distrugerea microorganismelor prin metode fizice
   

40. 
    CM. Indicaţi etapele istorice de dezvoltare a antisepsiei.
    

1. 
   Perioada antisepsiei listeriene
   
2. 
   Perioada antisepsiei clasice
   
3. 
   Perioada antisepsiei empirice
   
4. 
   Perioada antisepsiei contemporane
   
5. 
   Perioada antisepsiei prelisteriene
   

41. 
    CS. Cine este fondatorul antisepsiei contemporane?
    

1. 
   Ernest Bergmann
   
2. 
   Kurt Schimmelbuch
   
3. 
   Hippocrate
   
4. 
   Louis Pasteur
   
5. 
   Joseph Lister
   

42. 
    CS. Ce antiseptic a fost utilizat de către Joseph Lister pentru distrugerea microorganismelor în plagă?
    

1. 
   Cloramina
   
2. 
   Alcoolul etilic 96%
   
3. 
   Acidul carbolic
   
4. 
   Sublimatul
   
5. 
   Furacilina
   

43. 
    CM. Din care considerente Lister a intrat în istoria chirurgiei ca fondator al antisepsiei?
    
    1. 
       Pe baza cercetărilor lui L.Pasteur a presupus, că cauza complicaţiilor septice în chirurgie sunt bacteriile
       
    2. 
       A elaborat în premieră un complex unic de luptă cu infecţia în chirurgie
       
    3. 
       A descoperit microorganismele şi a stabilit corelaţia acestora cu patologiile chirurgicale infecţioase
       
    4. 
       A sintetizat penicilina şi a utilizat-o pentru prima oară în chirurgie
       
    5. 
       A elaborat pentru prima dată metoda de sterilizare a materialului de pansament şi a albiturilor chirurgicale în autoclav
       

44. 
    CM. Indicaţi metodele existente de antisepsie.
    

1. 
   Antisepsia mecanică
   
2. 
   Antisepsia endogenă
   
3. 
   Antisepsia biologică
   
4. 
   Antisepsia profilactică
   
5. 
   Antisepsia antimicrobiană
   

45. 
    CM. Indicaţi metodele existente de antisepsie.
    
    1. 
       Antisepsia exogenă
       
    2. 
       Antisepsia aerogenă
       
    3. 
       Antisepsia fiziologică
       
    4. 
       Antisepsia fizică
       
    5. 
       Antisepsia chimică
       

46. 
    CS. Ce tip de antisepsie se utilizează cel mai frecvent în chirurgie?
    
    1. 
       Antisepsia fizică
       
    2. 
       Antisepsia biologică
       
    3. 
       Antisepsia mecanică
       
    4. 
       Antisepsia mixtă
       
    5. 
       Antisepsia chimică
       

47. 
    CS. O plaga purulentă a fost drenată cu un tampon de tifon, îmbibat cu betadină. Ce tip de antisepsie a fost utilizat?
    
    1. 
       Antisepsia chimică
       
    2. 
       Antisepsia mixtă
       
    3. 
       Antisepsia mecanică
       
    4. 
       Antisepsia fizică
       
    5. 
       Antisepsia biologică
       

48. 
    CS. La ce tip de antisepsie se referă drenarea cu lavaj continuu al plăgii utilizînd soluţia de dioxidină?
    
    1. 
       Chimică
       
    2. 
       Fizică
       
    3. 
       Mecanică
       
    4. 
       Biologică
       
    5. 
       Mixta
       

49. 
    CS. În ce constă toaleta plăgii?
    
    1. 
       Plaga este incizată, marginile, pereţii şi fundul plăgii se excizează în limitele ţesuturilor sănătoase, se înlătură toate ţesuturile lezate şi îmbibate cu sînge
       
    2. 
       Plaga se prelucrează cu un jet de lichid sub presiune, ce înlătură corpii străini, puroiul şi microorganismele
       
    3. 
       Se prelucrează pielea în jurul plăgii, cu pensa şi o globulă de tifon se înlătură exudatul purulent şi masele necrotice libere de pe suprafaţa plăgii
       
    4. 
       Se efectuiază lavajul continuu al plăgii: printr-un tub de dren în plagă se administrează soluţia de antiseptic, iar prin alta – aceasta se scurge
       
    5. 
       Plaga este tamponată cu o salfetă de tifon îmbibată cu peroxid de hidrogen
       

50. 
    CM. Care din manipulaţiile chirurgicale enumerate se referă la antisepsia mecanică?
    
    1. 
       Puncţia şi evacuarea puroiului în caz de sinusită
       
    2. 
       Tamponarea plăgii purulente cu salfete de tifon
       
    3. 
       Instalarea drenajului activ
       
    4. 
       Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii
       
    5. 
       Deschiderea abcesului postinjecţional
       

51. 
    CS. La antisepsia mecanică se referă:
    
    1. 
       Lavajul plăgii cu soluţie de dioxidină
       
    2. 
       Drenarea plăgii cu un tampon de tifon
       
    3. 
       Excizia ţesuturilor necrotizate
       
    4. 
       Administrarea interferonului
       
    5. 
       Aplicarea pansamentului steril pe plagă
       

52. 
    CS. Marginile şi fundul unei plăgi infectate au fost excizate. Ce tip de antisepsie a fost utilizat?
    
    1. 
       Chimică
       
    2. 
       Fizică
       
    3. 
       Biologică
       
    4. 
       Mecanică
       
    5. 
       Mixtă
       

53. 
    CM. Ce măsuri chirurgicale se referă la antisepsia mecanică?
    
    1. 
       Prelucrarea chirurgicală secundară a plăgii
       
    2. 
       Drenarea plăgii
       
    3. 
       Deschiderea focarului purulent
       
    4. 
       Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii
       
    5. 
       Spălarea plăgii
       

54. 
    CM. La metodele de antisepsie fizică în tratamentul plăgilor se referă:
    
    1. 
       Utilizarea soluţiei hipertonice
       
    2. 
       Drenarea
       
    3. 
       Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii
       
    4. 
       Utilizarea peroxidului de hidrogen
       
    5. 
       Utilizarea tampoanelor de tifon
       

55. 
    CM. La metodele de antisepsie fizică se referă:
    
    1. 
       Iradierea plăgii purulente cu laser cu energie mare
       
    2. 
       Cavitaţia ultrasonoră a plăgii purulente
       
    3. 
       Chimioterapia focarului purulent
       
    4. 
       Radioterapia focarului purulent
       
    5. 
       Revizia plăgii purulente cu o sondă butonată
       

56. 
    CS. Ce este comun în principiul de acţiune al materialului de pansament higroscopic şi a soluţiei hipertonice?
    
    1. 
       Usucă plaga, ceea ce crează condiţii nefavorabile pentru multiplicarea bacteriilor
       
    2. 
       Au acţiune bactericidă asupra microorganismelor în plagă
       
    3. 
       Înlătură mecanic corpii străini, puroiul şi microorganismele din plagă
       
    4. 
       Sporesc eliminarea exudatului din plagă
       
    5. 
       Ameliorează oxigenarea ţesuturilor plăgii
       

57. 
    CM. Ce metode de drenare a plăgilor se cunosc?
    
    1. 
       Drenare cu lavaj continuu
       
    2. 
       Pasivă
       
    3. 
       Fracţionată
       
    4. 
       Activă
       
    5. 
       Continuă
       

58. 
    CS. Drenarea activă a focarului purulent presupune:
    
    1. 
       Crearea presiunii negative la capătul extern al tubului de dren
       
    2. 
       Crearea presiunii pozitive la capătul extern al tubului de dren
       
    3. 
       Administrarea sorbenţilor în plagă, care absorb activ toxinele
       
    4. 
       Instalarea drenului în regiunea unghiului inferior al plăgii
       
    5. 
       Efectuarea lavajului continuu al focarului patologic
       

59. 
    CM. Drenarea cu lavaj continuu al focarului purulent presupune:
    
    1. 
       Instalarea drenului în regiunea unghiului inferior al plăgii
       
    2. 
       Plasarea a două tuburi de dren în plagă
       
    3. 
       Crearea presiunii negative la capătul extern al tubului de dren
       
    4. 
       Lavajul continuu prin dren al focarului patologic cu soluţii de antiseptice
       
    5. 
       Aspirarea periodică prin dren al conţinutului din focarul patologic
       

60. 
    CM. Ce metode suplimentare de antisepsie fizică cunoaşteţi?
    
    1. 
       Cavitarea ultrasonoră
       
    2. 
       Utilizarea bacteriofagilor
       
    3. 
       Prelucrarea plăgilor cu jet pulsatil de lichid
       
    4. 
       Drenarea activă
       
    5. 
       Utilizarea laserului chirurgical cu energie înaltă
       

61. 
    CM. Prin ce se caracterizează metoda de tratament al plăgilor în mediu abacterian dirijat?